Hei, Tedy!


Hei, Tedy!

sunt programat pentru o operaţie pe cord…
vorbim când mă întorc!

Hei, Tedy!
îţi aminteşti dimineaţa aceea a anului unamienouăsuteşaptezecişisapte?!?
rezemai tocul unei uşi
pe coridorul fostei cazarme
transformată-n internat pentru fetele de la Liceul şase
şi băieţii de la Liceul patru.
Ne priveai amuzat… câtă inocenţă!
în timp ce nouă, pe un ger cumplit, sub jetul de apă rece
ne degerau mâinile în timp ce
mintea născocea cele mai traznite idei.
să ne încălzim
ne periam dinţii o juma’ de oră şi râdeam făcând clăbuci pasta de dinţi “Cristal”.
Gina se îndrăgostise de profu’ de română în timp ce eu
mă-ndrăgostisem de mintea ta , nu de buclele tale cârlionţate prin care
mi-aş fi trecut pieptene palmele…
să-mi încălzesc degetele, nu de alta, doar ca să pot scrie frumos,
cursiv, la ora ta de filozofie.

aseară m-a sărutat... bolborosise Gina şi din gură-i ieşeau balonaşe mici, mici, colorate.

Minţi de-ngheaţă apele, i-am spus în timp ce-mi clăteam gura
cu apa rece, rece, precum gheaţa… îmi ardeau buzele să te sărut. însă
roşisem ca o pătlăgea atunci când te-am zărit rezemând tocul uşii… crezusem că
mi-ai ghicit gândul şi
aş fi vrut să se caşte pământul să alunec,
să alunec în hăul acela. Am trecut pe lângă tine cu ochii plecaţi îngânând un
bună dimineaţa ce sigur nu l-ai auzit, fiindcă
m-ai strigat în timp ce alergam pe coridorul întunecos şi lung, lung, de nu se mai termina să ajung la uşa camerei cu numărul şaizecişidoi…
să minţi convingător este o artă, spre care tu nu ai chemare.
ai să inveţi cu anii poate, arta minciunii…
aproape totul se învaţă…însă tu,
nu vei minţi nicicând convingător, convingător încât să-ngheţe apele, copilo!
tu ai ochi de azur dimineaţa
şi verde tăios înspre seară.
Hei Tedy,
mi-e dor de dimineaţa aceea a anului unamienouasuteşaptezecişişapte
şi de-aş putea,
de-aş putea ţi-aş dărui o inimă nouă… în locul celei în care ai adunat atâţia oameni încât,
din preaplin… se întâmplă
dar, vorbim când te întorci!

Anunțuri

Despre Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s