la nesfârşit


la nesfârşit

am coborât în mine însămi, căutându-te.
tăciuni mai ard, încă, din povestea fără noimă.
ţi-am strigat numele în fiecare zi
de când m-am rătăcit chemării de dincolo de vis.

prin negurile celor ce se caută neîncetat,
n-a fost doar gândul ce săgeta în noapte.
O, Doamne!
dezlegă-mă de povara unei căutări fără de sfârşit
căci
dincolo de iubire, dincolo de durere, dincolo de noapte,
dincolo… după fiecare zi urmează o altă zi, apoi o alta şi tot aşa
la nesfârşit.

Anunțuri

Despre Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s