mărul


mărul

am uitat şarpele…
mi-a dat mărul şi l-am luat
mărul…
această minciună senzuală
spânzurată în cer…
secundă cu secundă cu secundă
unduind fuior de senzaţii
de parcă n-ar fi existat până la noi
chemări amăgitoare…

dintr-o mirare în alta
timpul meu ostenit a se naşte
iubirea rămasă  timpului trecut
unui spaţiu fără clepsidră
s-a dus…

timpul acela
parcă nici nu existase

Anunțuri

Despre Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s