-
Articole recente
Arhive
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- februarie 2021
- iulie 2020
- aprilie 2020
- decembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- martie 2018
- ianuarie 2018
- noiembrie 2017
- august 2017
- aprilie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2012
Categorii
Meta
Arhive lunare: februarie 2012
Mărţişor
Întotdeauna a fost acolo, Doamne! Privirea mea sprijină cerul, ningă cu fluturi albi a nouă primăvară. Din rugul iubirii, am tors fir de foc, am tors fir de zăpadă, împletit într-un tainic fior, să-ţi prind, dragul meu, în piept, mărţişor.
nu ţi-am săpat în stâncă, cuib
nu ţi-am săpat în stâncă, cuib, păsăre răpitoare timpul muşcă din verdele pădurii trecute vieţi… iarna asta, este un ger cumplit timpul nu iartă clepsidra-i tot mai goală şi astăzi, prima oară nu simt arşiţa tăcerii. nu, dragul meu, zburător, … Continuă lectura
Publicat în LITERATURĂ, Poezie
Lasă un comentariu
nimeni în oglindă
nimeni în oglindă doar ceasul vechi mai ticăie umbra unui nor ce cade zbuciumat de vânturi floarea amintirii ce-şi scutură petalele iroseală coclită în vreme doar sămânţă-n vânt nu mă-nspăimântă cerul nici stepele vieţii am devenit de piatră cum ai … Continuă lectura
Publicat în LITERATURĂ, Poezie
2 comentarii
Mara, de-a valma, frânturi de clipe…
A-nceput să ningă cu fulgi mari şi deşi, în scurt timp oraşul s-a acoperit cu omăt. De jur împrejur ca o roată munţii, munţi cu păduri de foioase peste care se cerne ninsoarea pufoasă şi veselă , la fel ca-n … Continuă lectura
Publicat în LITERATURĂ, Proza
Lasă un comentariu
străine
străine, când ai toată viaţa înainte iubirea ţine cât o romanţă crezi că sămânţa va-ncolţi şi-n piatră prin labirintul pe care-l străbaţi în spirală îndrăzneşti să-nfrunţi… dar în anotimpul din urmă se stivuiesc tăcerile pe pisc de munte străine, te-nchid … Continuă lectura