-tăcere albastră şi flori de cireş
alb covor, mai mult de jumătate-
stau şi ţes gând peste gând:
de fapt te-am iubit, te-am urât,
te-am iubit. am cântat anotimpurile.
-şi doru-i dor şi timpul urcă.
ce dacă, toţi îmbătrânim-
nu ştiu de-a fost har ori blestem,
şi mai am o rană de vindecat
tu şi eu
alt timp
alt destin
nori care îşi revarsă preaplinul
peste cireşul din care se desprind petale.
Lia Muresan 
Foarte mult mi-a placut:)
ApreciazăApreciază
Mă bucur, Geta… mulţumesc mult, draga mea.
O seară liniştită, te îmbrăţişez. 🙂
ApreciazăApreciază
Un accent aici, Lia:
„tu şi eu
alt timp
alt destin
nori care îşi revarsă preaplinul
peste cireşul din care se desprind petale.”
Gânduri bune din partea noastră şi la bună recitire!
ApreciazăApreciază
Gânduri bune şi din partea mea pentru voi, oameni frumoşi. Mulţumesc din suflet, Cristian.
Spor la scris, la bună recitire!
ApreciazăApreciază