Maramureş


Tărâm de legendă, tu, Maramureş, te-au ajuns vremurile noi.
An de an, prin sita măruntă îşi cerne cerul norii mohorâţi,
prădate de mâini criminale ţi-au rămas crestele golaşe.
Maramureş, tu, tărâm de dor, posomorâtă-i vremea;
ţi s-au pierdut cioplitorii, minerii, cojocarii…
şi astăzi migrează feciorii tăi, Maramureş,
dar nu-n Bărăgan, în Moldova sau în Banat,
cum făcut-au de veacuri, cu securea sau coasa în spate;
de brazdă, de fluier şi de hori, poate-au uitat,
ei străbat astăzi printre străini cu dorul în suflet,
şi se-ntorc, -dacă se-ntorc- mai goi şi mai plini de păcat.
Tu, Maramureş, nu mai ai ţapinari „pe Borşa şi pe Vişeauă”;
n-ai mori de apă, nici flori ca altădată pe Iza în sus,
pe Mara, încă mai cresc sălcii…
dar în Maramureş nu se mai aud doine pe dealuri
şi nici fete cu feciori prinşi în horă nu-s.
Ţi-au mai rămas ici-colo, Maramureş,
plai de dor şi de legendă altădată,
porţi încrustate, câte o biserică veche,
sau câte o casă din bârne-ntr-o rână
şi mai ai, Maramureş, la câte-o răspântie troiţe,
o vâltoare înnegrită, o moară pe apă năpădită de urzici…
păzite-s toate de câte-o babă ştirbă sau d-un moşneag,
anacronici, ce par fotografii alb-negru din cutia cu amintiri.
Dar, au să plece curând şi ei dincolo de nori,
aşa cum s-au dus pe neştiute şezetorile în care se torceau legendele
şi serile de clacă din toamnele în care se despănuşau cucuruzii.
Ţi s-au pierdut coconii, ţi se pierd încet, încet poveştile şi tradiţia,
căci te-au ajuns pân’ la urmă şi pe tine vremurile noi,
Maramureş.

Anunțuri

Despre Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Maramureş

  1. Aliosa zice:

    O zi frumoasa !

    Aliosa.

  2. Lia zice:

    Mulţumesc pentru melodie (superbe florile din acest clip) şi pentru cuvinte, Alioşa, o zi superbă şi ţie!

  3. Dan zice:

    Mi-ai făcut ziua mai frumoasă. Mulţumesc.

  4. Lia zice:

    Eu îţi mulţumesc, Dane.

  5. La Petite Fille de la Mer zice:

    Oamenii, in primul rand, si sufletul regasit in scrierile lor, ma aduc pas cu pas, mai aproape de implinirea unei dorinte, aceea de a vedea Maramuresul . Zi senina, Lia !

    • Lia zice:

      Mulţumesc, La Petite…, am reascultat cu mare plăcere.
      Maramureşul chiar merită vizitat, are oaze de linişte… încă mai păstrează tradiţiile şi nu şi-au abandonat cu totul portul, unele piese de îmbrăcăminte e drept, sunt adaptate vremurilor de astăzi… iar moroşenii sunt primitori, sunt sigură că de vei călca pe aceste locuri te vei îndrăgosti de Maramureş.

      O zi frumoasă şi ţie, doar gânduri bune!

  6. vasilegogea zice:

    Să nu ne pierdem, totuşi, (cu) firea!

    • Lia zice:

      Corect spus… şi chiar dacă ne-am pierde firea, timpul curge, vremurile trec şi se schimbă, o lume moare şi alta îi ia locul, vrem nu vrem.
      O zi frumoasă, domnule Gogea, vă mulţumesc pentru semn, sunt onorată de prezenţa dumneavoastră.

  7. georgemocanu zice:

    Foarte, foarte frumos. Daca ati scris o poezie asa de frumoasa, inseamna ca in sufletul d-voastra s-a refugiat Edenul.

  8. succesulpe zice:

    Da Lia maramureseanca, da suflet sensibil..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s