Iartă-mă, Doamne, pentru păcatul tinereţii
de veşnic nebună îndrăgostită de viaţă
şi pentru nenumăratele mele omeneşti rătăciri.
Nu mă lepăda ispitelor şi mâniei;
lumea mea se surpă treptat,
visul meu a murit,
avântul mi s-a dus odată cu tinereţea.
Ajută-mă să nu cad pradă orbirii,
Nu mă arunca în braţele trufiei,
Fereşte-mă să cobor în prăpastia urii,
să rătăcesc printre meandrele lumii noi.
Rezervă-mi simplitatea şi voalul umilinţei,
Lasă-mi lumina ochilor şi-a minţii,
Imbracă-mi sufletul în haina iubirii şi toleranţei,
Înfăşoară-mă în buna-cuviinţă,
Pregăteşte-mă pentru ceasul ce va să vină
Şi mă iartă!
Ştiu că iar Îţi cer,
eu, cea păcătoasă,
care mi-am făcut pădurea biserică;
O, Doamne, mă iartă!
Anunțuri
Amin! Poti sa te mai rogi pentru un pacatos?
Gheo’, aş putea încerca păcătoasa de mine, deşi nu îs Maica Tereza şi nu-ş dacă-mi va fi ascultată ruga. 🙂
Pana si gestul de a incerca este un pas mare. Ms!
Cu drag, Gheo!
Ridica-te din genunchi Lia! Sunt altii cei care ar trebui sa incerce exercitiul umilintei. 😛
Eh, „G”, io şi când mă rog stau în picioare. Nu ştiu de ce crezi că aş fi în genunchi. E drept că uneori viaţa a dat cu mine de pământ, dar, nu m-a înfrânt şi nici nu m-a îngenuncheat 🙂 . Sper să-mi rămână coloana dreaptă şi genunchii nezdreliţi 😛
Ruga mi se parea a fi venita prea de departe si mult prea adanca…
Pentru mine, in genunchi inseamna niciodata ingenunchiata. 🙂
„Ruga mi se parea a fi venita prea de departe si mult prea adanca…”
Cred că aşa ar trebui să fie orice rugă. Altfel nu-i văd rostul. Şi, uite, recunosc, păcătoasa de mine, că nu fac foarte des acest exerciţiu. Până şi fiica mea citind, m-a întrebat: ce-ţi veni mama, eşti bine?!
Pur şi simplu aşa-mi veni în momentul acela, să privesc în mine şi să las să iasă la lumină ceea ce-mi trecea prin minte. 🙂
În dimineața aceasta , uite, chiar acum, am spus o rugăciune, din suflet, citind ce-ai scris. Poate dacă nu ajungeam pe aici nu gândeam o rugăciune acum și de aceea mi se pare un mare câștig.
Mă bucur sincer că ai ajuns pe aici.
Eu am descoperit întâmplător blogul tău şi chiar mi-a plăcut ceea ce am citit. Cred că am câştigat amândoi, Mihai.
Crăciun cu sănătate, bucurie şi lumină în inimă !
Cu stimă,
Alexandru Răduţ
Multe mulţumiri! Fie-vă Sărbătorile frumoase precum vă este sufletul şi gândul! Sănătate şi belşug!