Bezmetisme a la Lia… Politicienii nu-s altceva decât un „cârd de ciori”


Aşa cum nu-s la fel degetele mâinii, aşa nici oamenii nu-s toţi la fel… dar, oare cu politicienii zilelor noastre lucrurile stau tot aşa, sunt diferiţi, sau, sunt toţi la fel, cei mărunţi ca şi cei mari, cei tineri ca şi cei bătrâni.
Privind în urmă şi în jur, îmi vine să spun că toţi sunt la fel. Cei bătrâni au răsărit ca scaii din seminţele pe care le-a semănat aceeaşi mână, regimul comunist… acel regim a dispărut în decembrie 1989 doar în mintea naivilor.
De douăzeci şi şase de ani se prindă la cârma ţării aceiaşi indivizi, pe faţă sau din umbră, au în mâini frâiele şi destinul poporului, a naţiei. Şi în toţi aceşti ani în timp ce ei se îmbogăţeau populaţia sărăcea. Făcând din poporul de sine stătătoare un popor migrator.
Admit că unii s-au dovedit mai cumsecade decât alţii, s-au dovedit a fi drepţi în chestiile mărunte… şi n-au făcut nimic în dauna ţării. Dar, nu m-aş bizui pe spiritul lor patriotic şi de dreptate în chestiuni complexe şi grave ale poporului român intersectate cu interesele marilor puteri a lumii.
Rolul şi rostul acestor politicieni cumsecade este de a împiedica norodul să vadă adevărata fire şi apucăturile politicienilor. Şi cum politicienii nu-s altceva decât un „cârd de ciori”, chiar dacă unul, doi, sau trei se deosebesc izbitor de ceilalţi de-o seamă cu ei, este atât de greu de a-i găsi şi deosebi, precum este să găseşti în cârdul de ciori o cioară albă. În mediul lor, aceştia, pur şi simplu, nu-s altceva decât ciori albe. Însă, albă sau neagră, cioara tot cioară este… şi aşa va rămâne. Din moment ce este cioară se orientează şi trăieşte după socotelile ei de cioară şi a cârdului de ciori. Aşa dară să nu ne amăgim şi să luăm cioara albă drept porumbel nevinovat.
Politicienii, cu virtuţile lor îndoielnice şi cu jumătatea lor de dreptate, nu au făcut în douăzeci şi şaşe de ani nimic altceva, (dacă nu au distrus şi devalizat ţara prin politicile şi interesele de castă) doar au trezit în populaţie speranţe deşarte.

Anunțuri

Despre Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în diverse.... Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

19 răspunsuri la Bezmetisme a la Lia… Politicienii nu-s altceva decât un „cârd de ciori”

  1. Şi din păcate nu se întrevede nicio luminiţă de speranţă în mai bine. Am impresia că tinerilor aspiranţi la un mandat curat, li se spală creierul înainte de a avea dreptul la o decizie, oricare ar fi ea. Altfel nu-mi explic.

    • Lia zice:

      Din păcate, tinerii, nu prea au dreptul la o decizie… dacă decizia contravine interesului „maeştrilor”, iar dacă incearcă să se impună sunt debarcaţi, trecuţi prin furci şi foc… şi drept urmare rămân în căruţă cei docili…

  2. Geta zice:

    Pai ce sa spun decat ca Basescu e un tanar in devenire si conduce inca aceasta tara dupa ce a saracit-o si a alungat tinerii din ea,lui ii trebuie doar chelneri si tinichigii,ii doresc multa caldura si succesuri !

    • Lia zice:

      Huh, Geta, nu te supăra pe mine, da’ înverşunată mai eşti împotriva lui. Parcă ai fi angajata lui Voiculescu la antene… doar ăia o ţin una şi bună, Băsescu este vinovat de toate… chiar şi de încălzirea globală. Restul politicienilor sunt mici prunci, iar Ponta este „cel mai apreciat intelectual român”.
      Băsescu are vina lui, ca toţi ceilalţi, dar, până a fi socotit unicul şi singurul vinovat este cale lungă…
      Mă gândesc cu amărăciune că, nu-ş’ cum se face că mare parte din acest popor are tendinţa de a atribui unui om puteri şi responsabilităţi depline…
      Nimeni, dar absolut nimeni nu poate face nimic fără complicitatea tăcută şi vinovată a majorităţii.
      Nu, nu, lui Băsescu „îi trebuie chelneri şi tinichigii”, ţara ar avea nevoie de muncitori calificaţi aşa cum are nevoie de intelectuali… dar şi de oameni de afaceri prosperi şi de un aparat de stat competent.
      Benefic ar fi să-şi aleagă şi să facă fiecare, ca meserie, doar ceea ce-l duce capul şi spre ce are înclinaţii. Nu-i ruşine să fii muncitor, să-ţi câştigi existenţa muncind indiferent ce… atâta vreme cât o faci cu responsabilitate.
      Din păcate, aproape toţi se vor intelectuali chiar dacă IQ lor contrazice asta… toţi vor diplome şi locuri de muncă bine plătite şi „călduţe” … numai că marea parte din diplome sunt obţinute prin înşelăciuni, plagiat şi mituit. Iar rezultatele se văd.

      • Îmi place punctul tău de vedere. Subscriu, dragă moroşancă! Binele sau răul unei naţiuni nu atârnă de un singur om. Apropo, m-am reîntors în wordpress: https://elenamarinalexe.wordpress.com/ Te pup!

      • Lia zice:

        Mă bucur, vrânceanco! Am să urmăresc blogul şi voi citi cu plăcere ceea ce scrii.

      • Anahoret zice:

        …şi, totuşi, pe Ceauşeşti i-am împuşcat pentru mult mai puţin… Băse (şi nu numai el) trăieşte bine-merci, apare pe la televizor, nici măcar nu s-a apucat şi el de scris vreo carte precum Năstase, Becali, Voiculescu… şi ar avea multe de spus! Uite, ca să se antreneze pentru scris volume mari, ar putea începe cu nişte declaraţii… 😀

      • Lia zice:

        Mda… şi acum ca atunci, marea majoritate are aceeaşi tendinţă de a arunca responsabilitatea asupra unui singur om. Dacă bine-mi amintesc, noi doi am mai vorbit (cei drept, pe scurt) la o cafea despre asta… despre faptul că nu trebuiau împuşcaţi indiferent ce ar fi făcut… am trait o parte a vieţii sub comunism (în acel decembrie 😉 ştii bine că aveam deja 27 de ani) şi fără a fi ceauşistă sau comunistă, îmi plăcea să fiu cât mai obiectivă. Mă scoteau din sărite cei care injurau şi dădeau vina pe Ceauşescu pentru toate… de la lipsa căldurii şi a luminii, a alimentelor, etc, până la slaba calitate a produselor, sau a mizeriei din jurul blocurilor. De parcă Ceauşescu le făcea pe toate. El ara ogoarele, el era muncitorul slab calificat din fabrici… el arunca gunoiul pe fereastră şi tot el fura cât putea de la locul de muncă şi minţea ascunzându-şi mizeria morală sub preş. Într-un cuvânt era atotputernic şi omniprezent.
        Însă orice om de bun simţ, echilibrat şi cu judecată dreaptă (nu orbit de furie şi de partizanat) ştie că nu este aşa. Eu m-am ghidat şi mă ghidez în viaţă după principiul: dacă faci ceva fă bine şi corect, iar dacă ai greşit plăteşte, asumă-ţi, nu arunca vina în cârca altuia.

  3. NV zice:

    Iţi mulţumesc pentru că m-ai acceptat „în casă” şi ţin să-ţi spun că apreciez mult radiografia pe care ai făcut-o clasei politice din România în articolul „Politicienii nu-s altceva decât un cârd de ciori”. Apreciez de asemenea răspunsul obiectiv si totodată prietenos pe care i l-ai dat d-nei Geta. De fapt, în articolul respectiv ai atins oarecum şi interesul manifestat de oamenii politici, pentru manipularea „norodului”. Iţi doresc mult succes, o viaţă liniştită şi prosperă.

    • Lia zice:

      Eu îţi mulţumesc, NV!

      Apropo, ne cunoaştem sau mă înşel?Eşti cumva fostul meu coleg de pe vremea lui „Ceaşcă” de la EGL?
      Este suficient un raspuns cu da sau nu. Deşi nu are vreo relevanţă, dar îmi place să-mi verific intuiţia 🙂

      Doar gânduri bune!

  4. Anahoret zice:

    În politică, mai abitir ca în alte domenii (sau poate aşa o fi şi p-acolo, dar mai puţin vizibil), funcţionează „Patul lui Procust”. Dacă nu eşti la dimensiuni, n-ai nicio şansă să faci carieră. Or, nimeni nu intră în politică (nimeni în lumea asta) fără gândul de a ajunge cât mai sus. Cred că, pe undeva, ţine şi de… să-i zic „genetica” neamului nostru. În afara faptului că suntem ospitalieri, viteji etc., etc., etc… avem darul de a ne plânge la „Înaltele Porţi” şi de a cocoşa populaţia cu biruri… ce nu se poate! Ia o carte de istorie, Lia (dar nu glumele astea scoase după 1995), şi ai să vezi că austriecii şi turcii nu ne-au jupuit atât de rău cât au făcut-o boierii neaoşi. Cred că asta ni-i crucea! 😛

    • Lia zice:

      „nimeni nu intră în politică (nimeni în lumea asta) fără gândul de a ajunge cât mai sus.”
      Nimic rău în asta, este firesc să tinzi spre mai „înalt”… depinde însă al dracului de mult calea… că nu-i tot una aia dreaptă, la vedere cu aia ocolită şi pe furiş . Deşi în politică şi nu numai, s-a constatat că cei care o aleg pe a doua ajung mai repede şi mai uşor la „ţintă”.

      „Ia o carte de istorie, Lia (dar nu glumele astea scoase după 1995), şi ai să vezi că austriecii şi turcii nu ne-au jupuit atât de rău cât au făcut-o boierii neaoşi.”

      He, he, pustnicule, şi despre asta am vorbit cândva… am citit pe vremuri destule cărţi interzise de le-am uitat numărul şi autorii, însă, îmi place să cred că am păstrat esenţa… cred că asta m-a ajutat de-a lungul vieţii să-mi păstrez echilibrul şi să nu cad în patima urii sau a partizanatului.

  5. vasilegogea zice:

    Voi spune ceea ce am spus și despre ”trilogia certocratică” a lui Dorin Tudoran: ” România “vizată”, nu vizitată sau re-vizitată (acest din urmă termen nefiind decît un eufemism pentru un revizionism istoric şi cultural-axiologic extrem de „vocal” şi aspirînd la a deveni „canon”!), se reduce la aceste două “clase reale”: ale “criminalilor” şi “victimelor”, care se reproduc cu acelaşi rol, “din tată în fiu”.”

    • Lia zice:

      Mulţumesc, domnule Gogea. Mă onorează comentariul dumneavoastră.
      Istoria vă dă dreptate, totul se învârte de când lumea în jurul nevoilor şi intereselor…aşa că sunt de acord şi eu cu cele spuse de dvs, cu amendamentul că viaţa ne poate oferi şi surprize. S-au văzut cazuri în istoria lumii când s-a schimbat rolul celor două „clase reale” şi „victimele” au devenit călăi iar „criminalii”, „victime”.

  6. succesulpe zice:

    „Corb la corb nu-si scoate ochii „

  7. NV zice:

    Un răspuns pentru Lia: „Da”.
    Aş fi curios să aflu pe ce anume te-ai bazat în intuiţia ta. Ţi-am citit mai multe articole şi am rămas de fiecare dată impresionat de talentul tău literar, dar şi de părerile tale cu privire la vremurile actuale. Îţi doresc să fii fericită şi să ţi se împlinească tot ce-ţi doreşti.

    • Lia zice:

      Sper să fiu scuzată, Viorel, pentru întârzierea cu care reacţionez. Am văzut comentariul când l-ai lăsat, dar în acel moment nu am avut timp să răspund şi, cum nu am mai intrat pe blog, am uitat de comentariu. Mă bucur că şi de această dată nu m-am înşelat, intuind corect 🙂 Mă bucură mult că ai reuşit să citeşti ceea ce scriu, mă onorează. Apreciez părerea ta.
      Doar gânduri bune pentru tine şi frumoasa ta soţie. Sper să ni se intersecteze paşii prin oraş. Vă îmbrăţişez cu drag.

      P.S. Mi-am permis să şterg din comentariu nr de telefon după ce l-am notat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s