Copila mea


Când te-am născut, aveam un singur gând,
Comoara mea, în ziua aceea am plâns de fericire,
Și ți-am jurat pe tot ce-aveam mai sfânt,
Că o să crești frumos, înconjurată de iubire!

Ți-am mai promis, atunci, să-ți fiu mereu aproape,
Și-am să te învăț de toate, cum voi putea mai bine:
Ce este omenia și ce e viața cu tot ce-n ea încape,
Și-atunci când vei alege, să fiu de-acord cu tine!

Și uite cum, zi după zi, an după an, trecut-a timpul,
Tu ai crescut, iar astăzi ești departe, raza mea,
(Viața așa a vrut, dar vieții nu-i cunoaștem planul)
De-ți este bine, duc și povara depărtării oricât ar fi de grea,
Căci te iubesc enorm, mereu te voi iubi, copila mea!

Anunțuri

Despre Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Copila mea

  1. Să fie fericită şi să-i fie bine mereu!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s