Măscăricii ăștia au tupeu

Măscăricii ăștia au tupeu… și un nemăsurat orgoliu,
Susțin cu patos că familia tradițională o vor apăra,
Și chemă iar la vot poporul… dar în zadar,
Pe apa sâmbetei, miliarde din nou vor arunca.
Pentru căsătorie fi-va referendumul definitoriu,
Când întrebarea pe buletinele de vot nu-i clară?
De un’ să știm, că-n lege doar asta vor schimba?
Îs pricepuți să mintă și a manipula,
Politic sunt o gașcă…
Măscăricii ăștia au tupeu… și un nemăsurat orgoliu.
Dar, oare, reușit-au o lume-ntreagă să prostească,
Pozând în familiști convinși.. cum alții nu-s?
Când, unul moralist și-a luat vreo cinci neveste,
Iar, celălalt mai tânăr, soție avu’, doar una,
Dar are alta ”mai cruduță”, jună,
Ce încă-i numa’… țiitoare!
Mai bine ar tăcea și s-ar retrage,
Lăsându-ne ca să trăim și noi în liniște și pace.
Au dovedit, cu vârf și îndesat, ce-nseamnă pentru ei
Dragostea de țară, morala… și familia tradițională.