Prietene

Prietene nu tânji după fructul căzut.
Mai bine bucură-te de copacul în floare,
Bucură-te de noul rod.
Toleranța mea are o limită, prietene,
Nu tânji… adună-te!
Și bunătatea mea are o limită,
lasă trecutul, adună-te!
Nu te lăsa cuprins de fantasme.
Trăiește în prezent, asumă-ți angajamentul,
adună-te, prietene!
Până și înțelegerea mea are o limită.
Nu întinde coarda; pentru că, vezi tu?
Într-o bună zi ea se va rupe și,
din senin vei fi lovit ca de trăsnet…
Întreabă-te dacă vei mai putea să te aduni.
Nu tânji după fructul căzut,
E viermănos… Prietene!